România a depășit 11 milioane de sosiri turistice în primele nouă luni ale anului 2026. La prima vedere, este o veste excelentă. Numai că, în spatele acestei creșteri, statisticile oficiale ascund o realitate mai puțin spectaculoasă: turiștii stau puțin, numărul înnoptărilor crește aproape nesemnificativ, iar gradul mediu de ocupare a locurilor de cazare a scăzut sub 30%. Cum se explică acest paradox și ce înseamnă pentru viitorul turismului românesc?
România atrage mai multe sosiri turistice. Dar cât de mare este creșterea?
Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) la 5 noiembrie 2026, în perioada ianuarie–septembrie au fost înregistrate aproximativ 11,08 milioane de sosiri în structurile de cazare din România.
Este o creștere de 1,2% comparativ cu aceeași perioadă din 2025.
În același timp, numărul înnoptărilor a ajuns la aproape 24 de milioane, cu numai 0,5% peste nivelul anului trecut.
Iată imaginea completă:
| Indicator | Primele 9 luni din 2026 | Evoluție |
|---|---|---|
| Sosiri turistice | 11,08 milioane | +1,2% |
| Înnoptări | 23,99 milioane | +0,5% |
| Utilizarea netă a locurilor de cazare | 29,5% | −1,3 puncte procentuale |
| Durata medie a șederii | Aproximativ 2,2 zile | — |
| Ponderea sosirilor turiștilor români | 80,5% | — |
| Ponderea sosirilor turiștilor străini | 19,5% | — |
Concluzia? România înregistrează mai multe sosiri, dar acestea nu se transformă proporțional în nopți suplimentare petrecute în hoteluri, pensiuni și apartamente turistice.
Trebuie precizat că o sosire statistică nu reprezintă neapărat un turist unic. Aceeași persoană poate fi înregistrată de mai multe ori dacă se cazează în unități diferite.
Marele paradox: de ce crește turismul, dar scade ocuparea?
Aceasta este probabil cea mai interesantă concluzie a raportului INS.
În primele nouă luni din 2026, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de numai 29,5%, comparativ cu 30,8% în perioada corespunzătoare din 2025.
Cu alte cuvinte, mai puțin de o treime din capacitatea de cazare disponibilă, exprimată în locuri-pat și zile de funcționare, a fost utilizată în medie.
Atenție: această cifră nu înseamnă că fiecare hotel din România a avut 70,5% dintre camere goale. Indicatorul măsoară utilizarea locurilor de cazare disponibile la nivelul structurilor incluse în statistică, nu ocuparea camerelor fiecărui hotel.
Cum poate scădea gradul de utilizare când numărul sosirilor crește?
Există câteva explicații economice posibile.
1. Oferta de cazare poate crește mai repede decât cererea.
Dacă numărul locurilor disponibile sau perioada lor de funcționare crește mai repede decât numărul nopților rezervate, gradul mediu de utilizare poate scădea.
Totuși, datele prezentate nu demonstrează singure că aceasta este cauza principală în 2026. Pentru o concluzie definitivă ar trebui analizată și evoluția capacității de cazare disponibile.
2. Turiștii petrec puțin timp în România.
Durata medie a șederii este de aproximativ două zile. Aceasta limitează numărul total al înnoptărilor, chiar și atunci când sosirile cresc.
3. Cererea turistică este concentrată în anumite perioade.
Sezonul estival, weekendurile, vacanțele și sărbătorile pot genera perioade de cerere ridicată, în timp ce alte zile rămân mult mai slabe.
4. Creșterea nu este uniform distribuită.
Un hotel dintr-o destinație foarte populară poate avea rezultate excelente, în timp ce o pensiune dintr-o zonă mai puțin cunoscută poate avea dificultăți în atragerea turiștilor.
Prin urmare, creșterea națională a sosirilor nu garantează rezultate financiare mai bune pentru fiecare operator.
Turiștii stau în România doar două zile. Aici este una dintre problemele importante
Datele INS arată că, în primele nouă luni din 2026, durata medie a șederii a fost:
- 2,2 zile pentru turiștii români;
- 2,0 zile pentru turiștii străini.
Este o informație esențială pentru înțelegerea modelului turistic românesc.
O destinație poate atrage numeroși vizitatori, dar impactul economic depinde și de cât timp rămân aceștia, unde mănâncă, ce obiective vizitează și câte servicii cumpără.
Să luăm un exemplu simplu.
Un turist care petrece două nopți într-un oraș are mai puțin timp pentru excursii, restaurante și activități decât unul care rămâne cinci nopți.
Diferența poate fi importantă pentru hotelieri, ghizi locali, restaurante, transportatori și micii antreprenori.
Provocarea României nu este doar să atragă mai mulți vizitatori, ci să-i convingă să rămână mai mult.
Iar acest obiectiv presupune mai mult decât construirea unor noi unități de cazare.
Sunt necesare experiențe turistice bine organizate, transport accesibil, promovare internațională și trasee care să lege mai multe destinații într-o singură vacanță.
Constanța, București și Brașov domină turismul românesc
Statisticile arată o concentrare importantă a activității turistice în câteva destinații.
În perioada ianuarie–septembrie 2026, cele mai multe sosiri au fost înregistrate în:
| Destinație | Sosiri | Înnoptări |
|---|---|---|
| Constanța | 2,017 milioane | 6,228 milioane |
| București | 1,460 milioane | 2,975 milioane |
| Brașov | 994.700 | 1,901 milioane |
Constanța: liderul incontestabil al înnoptărilor
Județul Constanța concentrează cel mai mare număr de înnoptări dintre destinațiile prezentate.
Cele peste 6,2 milioane de înnoptări confirmă importanța litoralului românesc în structura turismului național.
Totuși, această performanță trebuie interpretată și prin prisma sezonalității.
O destinație care atrage foarte mulți turiști în timpul verii poate avea dificultăți în menținerea cererii pe parcursul întregului an.
Dezvoltarea turismului în extrasezon, a evenimentelor, a ofertelor pentru seniori și a experiențelor gastronomice ar putea contribui la reducerea acestei dependențe.
București: turism urban, afaceri și city-break-uri
Capitala a atras aproximativ 1,46 milioane de sosiri și aproape 3 milioane de înnoptări.
Bucureștiul beneficiază de un profil turistic diferit de cel al litoralului: călătorii de afaceri, conferințe, evenimente, vizite personale și city-break-uri.
O oportunitate importantă ar fi promovarea Capitalei împreună cu alte destinații accesibile din România.
Brașov: potențial pentru vacanțe în mai multe sezoane
Cu aproape un milion de sosiri, Brașovul rămâne unul dintre cele mai importante centre turistice ale țării.
Orașul și împrejurimile sale pot atrage turiști prin patrimoniu, gastronomie, excursii montane și activități de iarnă.
Dar și aici, prelungirea duratei medii a șederii ar putea aduce beneficii economice importante.
Turiștii străini reprezintă mai puțin de 20% din sosiri
O altă informație care merită analizată este structura cererii turistice.
În primele nouă luni din 2026:
80,5% dintre sosiri au aparținut turiștilor români, iar numai 19,5% turiștilor străini.
Această distribuție arată cât de importantă rămâne cererea internă pentru unitățile de cazare din România.
Dar arată și potențialul de dezvoltare a turismului internațional.
Cele mai importante trei piețe externe, după numărul sosirilor înregistrate, au fost:
- Germania — 215.800;
- Italia — 167.000;
- Statele Unite ale Americii — 146.200.
Prezența SUA între primele trei piețe este deosebit de interesantă.
România are numeroase atracții care pot fi promovate internațional: Transilvania, Delta Dunării, Maramureșul, Bucovina, castelele, orașele istorice și tradițiile locale.
Însă simpla existență a acestor atracții nu este suficientă.
Turiștii internaționali au nevoie de informații clare, posibilități simple de rezervare, conexiuni de transport și experiențe care să justifice o vacanță mai lungă.
Pentru România, o strategie de atragere a turiștilor străini ar trebui să urmărească nu doar creșterea numărului de sosiri, ci și a duratei șederii și a cheltuielilor realizate în economia locală.
Septembrie 2026 aduce o veste mai bună decât media întregului an
Există însă și un semnal pozitiv.
În septembrie 2026, structurile de cazare au înregistrat:
- 1,322 milioane de sosiri, în creștere cu 4,8%;
- 2,809 milioane de înnoptări, în creștere cu 3,6%;
- un indice de utilizare netă de 30,5%, cu 0,3 puncte procentuale peste septembrie 2025.
Este importantă diferența dintre evoluția lunară și cea cumulată.
În septembrie, gradul de utilizare a crescut ușor. În schimb, pe ansamblul primelor nouă luni, acesta a scăzut.
Așadar, nu putem afirma că hotelurile au devenit mai puțin ocupate în fiecare lună din 2026.
Mai degrabă, datele indică o revenire în septembrie, insuficientă pentru a inversa evoluția indicatorului cumulat.
Rămâne de văzut dacă această îmbunătățire se va menține în ultimul trimestru al anului.
De ce o creștere de 1,2% nu înseamnă automat un an excelent pentru hotelieri?
Numărul sosirilor este un indicator important, dar nu spune întreaga poveste economică.
Pentru un hotelier contează și:
- venitul mediu obținut din cazare;
- cheltuielile cu personalul și energia;
- costurile de întreținere;
- numărul nopților vândute;
- sezonalitatea;
- profitabilitatea.
Un hotel poate primi mai mulți oaspeți decât anul trecut și totuși să obțină un profit mai mic dacă aceștia stau mai puțin sau dacă au crescut costurile de funcționare.
La fel, o unitate cu mai puține sosiri poate avea rezultate financiare bune dacă turiștii rămân mai mult și cumpără servicii suplimentare.
De aceea, creșterea sosirilor cu 1,2% nu trebuie confundată cu o creștere echivalentă a veniturilor sau profiturilor industriei.
Statisticile INS prezentate aici nu oferă suficiente informații pentru o asemenea concluzie.
Vor scădea prețurile hotelurilor din România?
Este întrebarea pe care și-o pun probabil mulți turiști atunci când aud că gradul mediu de utilizare este sub 30%.
Răspunsul este: nu neapărat.
Un nivel redus al utilizării capacității poate determina unii operatori să introducă promoții, mai ales în extrasezon sau în zilele cu cerere scăzută.
Dar prețurile sunt influențate și de costurile de funcționare, poziționarea hotelului, evenimentele locale și cererea din anumite perioade.
De exemplu, un hotel poate avea un grad modest de ocupare în timpul săptămânii și tarife foarte ridicate în weekend.
În plus, statisticile naționale nu reflectă automat situația unei stațiuni sau a unui anumit hotel.
Pentru turiști, cea mai bună strategie rămâne compararea mai multor perioade și variante de cazare.
Prin portal.travelistul.com, călătorii pot explora instrumentele de planificare și comparare a opțiunilor pentru următoarea vacanță.
Iar pentru cei care călătoresc în afara României, esim.travelistul.com oferă posibilitatea de a explora soluții de conectivitate mobilă în străinătate.
Ce ar trebui să facă România pentru a transforma creșterea turismului într-un succes economic?
Datele din 2026 sugerează câteva direcții importante.
1. Vacanțe mai lungi, nu doar mai multe sosiri
România ar putea promova circuite de cinci până la șapte zile care combină orașe istorice, natură, gastronomie și experiențe locale.
2. Turism în toate anotimpurile
Destinațiile dependente de sezon ar beneficia de evenimente, festivaluri, activități culturale și oferte în perioadele mai puțin aglomerate.
3. Promovare internațională mai eficientă
România are nevoie de o prezentare coerentă pe piețele externe, cu informații accesibile și posibilități simple de organizare a călătoriilor.
4. Transport mai bine conectat
Pentru turiștii străini, posibilitatea de a ajunge ușor de la aeroport la mai multe destinații poate influența durata vacanței.
5. Experiențe care generează cheltuieli locale
Gastronomia, tururile ghidate, atelierele tradiționale și activitățile în natură pot crește valoarea economică a unei vizite.
Acestea sunt direcții de dezvoltare, nu cauze demonstrate statistic ale scăderii gradului de utilizare din 2026.
O precizare importantă: ce măsoară, de fapt, INS?
Datele analizate se referă la sosirile și înnoptările în structurile de primire turistică incluse în cercetarea statistică, inclusiv apartamente și camere de închiriat.
Ele nu reprezintă un recensământ al tuturor persoanelor care au călătorit în România.
Excursiile de o zi, găzduirea la rude și prieteni sau anumite forme de cazare necuprinse în cercetare nu sunt reflectate integral în acești indicatori.
Prin urmare, cele 11,08 milioane de sosiri nu trebuie interpretate drept 11,08 milioane de persoane distincte care au vizitat România.
Această diferență este esențială pentru o analiză corectă.
Concluzie Travelistul: România atrage turiști, dar trebuie să-i convingă să rămână
Datele INS din 5 noiembrie 2026 arată o industrie turistică aflată într-o creștere modestă, cu semnale pozitive în luna septembrie, dar și cu provocări structurale importante.
Peste 11 milioane de sosiri reprezintă o cifră semnificativă.
Totuși, creșterea de numai 0,5% a înnoptărilor și reducerea gradului mediu de utilizare la 29,5% arată că succesul turistic nu poate fi măsurat doar prin numărul persoanelor înregistrate la cazare.
România nu are nevoie doar de mai multe sosiri. Are nevoie de turiști care rămân mai mult, descoperă mai multe destinații și contribuie mai mult la economia locală.
Aceasta ar putea fi una dintre cele mai importante provocări pentru turismul românesc în 2027.
Tu ce crezi? De ce aleg atât de mulți turiști vacanțe scurte în România? Din cauza prețurilor, a infrastructurii, a serviciilor sau pentru că preferă alte destinații?
Analiză editorială Travelistul | 5 noiembrie 2026. Date statistice: Institutul Național de Statistică, perioada ianuarie–septembrie 2026.
🔔 Anunță-mă când apare un articol nou!
Primește o singură dată pe zi un e-mail cu articolele noi de pe Travelistul.com. Doar în zilele în care publicăm ceva. Gratuit, fără spam.
Intră în discuție