Ani la rând ni s-a spus să privim China ca pe „fabrica lumii”. Apoi au venit mașinile electrice, bateriile și panourile solare. Acum apare o a treia etapă, mult mai ambițioasă: inteligență artificială, roboți, automatizare și tehnologii care încep să intre în viața de zi cu zi. O analiză publicată de The Guardian îi dă un nume simplu și extrem de sugestiv: „China 3.0”.
Și poate că acesta este momentul în care trebuie să ne actualizăm imaginea despre China.
Pentru că turistul care ajunge astăzi în Shanghai, Shenzhen, Beijing sau Chongqing riscă să descopere o țară foarte diferită de cea pe care încă și-o imaginează o parte a Occidentului.
De la „Made in China” la „China 3.0”
Într-o analiză publicată în The Guardian, jurnalistul economic Larry Elliott descrie transformarea Chinei prin trei mari etape.
Prima poate fi numită China 1.0.
Este China pe care aproape toată lumea o cunoaște: fabrica planetei.
Forță de muncă relativ ieftină, fabrici uriașe, exporturi și milioane de produse care ajungeau în magazinele din Europa și Statele Unite cu celebra etichetă:
Made in China.
Pentru mult timp, acesta a fost modelul care a definit ascensiunea economică a țării.
Dar China nu s-a oprit acolo.
China 2.0: momentul în care fabrica lumii începe să producă tehnologie
A doua etapă schimbă radical jocul.
China începe să urce în lanțul valoric și devine o forță în industrii considerate strategice pentru economia secolului XXI.
Vehicule electrice.
Baterii.
Panouri solare.
Energie regenerabilă.
Electronice.
Infrastructură feroviară.
Producție industrială avansată.
Dintr-o țară asociată cândva în Occident cu produse ieftine, China începe să devină un concurent tehnologic serios.
Iar uneori nu mai este doar concurent.
Este lider.
Și acum vine China 3.0
A treia etapă este cea care poate produce cea mai mare schimbare.
Inteligența artificială.
Dar nu doar AI sub forma unui chatbot pe telefon.
Miza este integrarea inteligenței artificiale în economie, industrie, robotică, transport, servicii și administrație.
Este diferența dintre a avea AI și a construi o societate în care AI devine infrastructură.
Aici începe ceea ce analiza The Guardian numește China 3.0.
DeepSeek a fost doar semnalul pe care Occidentul nu-l mai putea ignora
Unul dintre momentele care au schimbat percepția globală asupra industriei chineze de inteligență artificială a fost apariția DeepSeek.
Compania chineză a demonstrat că modele AI competitive pot apărea și în afara ecosistemului american dominat de giganții Silicon Valley.
Dar DeepSeek este doar partea vizibilă.
În spate există un ecosistem uriaș de universități, startup-uri, producători de cipuri, companii de robotică, platforme digitale și conglomerate industriale.
Iar ambiția Chinei pare să fie diferită de simpla construire a celui mai spectaculos chatbot.
Ținta este AI la scară industrială.
Roboții ies din laboratoare
Poate cea mai spectaculoasă expresie a acestei transformări este robotica.
China investește masiv în roboți industriali și umanoizi.
Roboții sunt testați pentru fabrici, logistică, restaurante, hoteluri, centre comerciale și servicii publice.
Iar competiția devine din ce în ce mai interesantă.
Nu mai este vorba doar despre cine poate construi un robot care merge.
Întrebarea devine:
Cine poate produce milioane de roboți suficient de ieftini pentru a deveni obișnuiți?
Dacă China reușește să facă în robotică ceea ce a făcut în industria panourilor solare sau a bateriilor, efectele pot fi globale.
Chongqing: locul unde „China 3.0” poate fi văzută cu ochii tăi
Pentru turiști, partea fascinantă este că această transformare nu trebuie observată într-un raport economic.
Poate fi văzută pe stradă.
Unul dintre cele mai spectaculoase exemple este Chongqing.
Megapolisul chinez pare uneori construit special pentru clipurile virale de pe TikTok.
Autostrăzi suspendate pe mai multe niveluri.
Monorail care traversează o clădire.
Zgârie-nori ridicați deasupra unor dealuri abrupte.
Cartiere care par să existe pe etaje diferite ale aceluiași oraș.
Drone.
Mașini electrice.
Fabrici inteligente.
Centre dedicate roboticii și inteligenței artificiale.
Este unul dintre acele locuri unde expresia „oraș al viitorului” începe să pară mai puțin marketing și mai mult descriere.
Shenzhen este probabil laboratorul cel mai cunoscut
Dacă Chongqing impresionează prin dimensiune și infrastructură, Shenzhen reprezintă o altă față a Chinei moderne.
În numai câteva decenii, orașul a trecut de la o zonă relativ modestă la unul dintre marile centre tehnologice ale lumii.
Aici s-a format un ecosistem uriaș de hardware, telecomunicații, drone, automobile electrice, robotică și startup-uri.
Pentru un turist interesat de tehnologie, Shenzhen poate fi astăzi la fel de interesant precum Silicon Valley.
Doar că experiența este complet diferită.
Turistul este unul dintre primii care simt schimbarea
China 3.0 nu este doar o poveste despre economie.
Este și o poveste despre cum călătorești.
Vizitatorul străin intră într-un ecosistem în care telefonul devine aproape telecomanda vacanței.
Plăți.
Transport.
Trenuri.
Metrou.
Hărți.
Restaurante.
Traduceri.
Rezervări.
Atracții turistice.
Livrări.
Servicii digitale.
În multe situații, experiența de călătorie este deja profund digitalizată.
Pentru cine ajunge pentru prima dată în China poate exista un mic șoc cultural.
Nu pentru că tehnologia lipsește.
Ci exact invers.
China încearcă să transforme tehnologia scumpă în tehnologie de masă
Aceasta este probabil ideea cea mai importantă din întreaga poveste.
China a demonstrat deja că poate reduce spectaculos costurile unor tehnologii atunci când intră în producția lor la scară uriașă.
Am văzut fenomenul la panourile solare.
L-am văzut la baterii.
Îl vedem la vehiculele electrice.
Dacă aceeași formulă este aplicată inteligenței artificiale și roboticii, consecințele pot fi enorme.
Un robot umanoid extrem de scump este o demonstrație tehnologică.
Un robot suficient de ieftin pentru sute de mii de companii este o revoluție economică.
Occidentul discuta despre „China collapse”
Există și o ironie greu de ignorat.
În ultimele două decenii au existat nenumărate predicții despre apropiata criză sau chiar „prăbușire” a Chinei.
Problemele sunt reale.
China se confruntă cu o populație care îmbătrânește, probleme în sectorul imobiliar, datorii locale, tensiuni comerciale și o relație tot mai complicată cu Statele Unite.
China 3.0 nu înseamnă că toate aceste probleme au dispărut.
Dar în timp ce o parte din discursul occidental era concentrată asupra întrebării „Când va cădea China?”, Beijingul continua să investească în industriile care ar putea defini următoarele decenii.
Iar acesta este paradoxul remarcat și de analiza The Guardian.
Pentru călători, China devine din nou una dintre cele mai interesante destinații ale planetei
Există Marele Zid.
Orașul Interzis.
Armata de Teracotă.
Zhangjiajie.
Guilin.
Drumul Mătăsii.
Dar China turistică a anului 2026 nu mai înseamnă doar patrimoniu și istorie.
A apărut un motiv complet nou pentru a vizita țara:
să vezi viitorul în timp ce este construit.
Poți vizita temple vechi de sute de ani dimineața și câteva ore mai târziu să intri într-un district cu mașini electrice, roboți, drone și infrastructură care pare desprinsă dintr-un film SF.
Puține destinații oferă un contrast atât de puternic.
Și călătoria în China devine mai accesibilă
Pentru turiștii europeni, pregătirea unei călătorii este și ea mult mai simplă decât în urmă cu câțiva ani.
Zborurile și variantele de transport pot fi comparate înainte de plecare prin portal.travelistul.com, iar pentru problema internetului mobil există acum și comparatorul esim.travelistul.com, util mai ales pentru alegerea unui pachet de date înainte de intrarea în China.
Iar pentru cei care vor să înțeleagă particularitățile unei călătorii independente prin această țară, descoperachina.com poate fi punctul de plecare pentru documentare.
Pentru că într-o țară atât de digitalizată, internetul mobil și pregătirea aplicațiilor necesare înainte de aterizare nu mai sunt detalii. Pot face diferența dintre o călătorie simplă și primele ore petrecute încercând să înțelegi cum funcționează totul.
China 3.0 abia începe
Nu știm încă dacă China va câștiga cursa globală pentru inteligență artificială.
Nu știm cine va domina robotica în 2035.
Și cu siguranță nu toate predicțiile spectaculoase despre tehnologie se vor transforma în realitate.
Dar un lucru devine greu de ignorat.
China nu mai concurează doar prin costul forței de muncă.
Concurează prin infrastructură, producție industrială, baterii, vehicule electrice, robotică și inteligență artificială.
China 1.0 a fabricat produsele lumii.
China 2.0 a început să fabrice tehnologia lumii.
China 3.0 vrea să participe la construirea inteligenței care va controla acea tehnologie.
Iar pentru turist există poate o întrebare și mai interesantă decât cine va câștiga această competiție:
Cum arată o asemenea transformare atunci când o vezi cu propriii ochi?
În 2026, răspunsul poate fi la o călătorie distanță.
China nu mai este doar o destinație în care mergi să vezi trecutul. A devenit una dintre puținele țări în care călătorești și pentru a vedea cum ar putea arăta viitorul.
