Vacanța devine un lux pentru o parte uriașă a populației: 61,4% dintre români nu și-au permis în 2025 o săptămână de concediu departe de casă, potrivit datelor Eurostat. România se află astfel pe primul loc în Uniunea Europeană la acest indicator, într-un moment în care costurile de transport, cazare și masă apasă tot mai greu asupra bugetelor familiale.

Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (ANAT) avertizează că situația nu trebuie tratată ca o simplă statistică. Organizația vorbește despre o piață tot mai polarizată: există călători care își păstrează planurile externe sau sejururile premium, însă pentru multe familii o săptămână de concediu a devenit o cheltuială pe care trebuie să o reducă, să o amâne sau să o elimine complet.

România, pe primul loc în UE la acest indicator

Datele publicate de Eurostat la 30 iulie 2026 arată că 27,5% dintre persoanele de 16 ani și peste din Uniunea Europeană nu își permiteau, în 2025, o săptămână de vacanță anuală departe de domiciliu. În România, proporția a fost de 61,4%.

Diferența față de media europeană este masivă. Grecia a raportat 46,6%, iar Bulgaria și Ungaria câte 39,1%. La polul opus, Luxemburg, Suedia și Țările de Jos au avut cele mai mici ponderi. Indicatorul nu măsoară dorința de a călători și nici numărul efectiv de rezervări, ci capacitatea declarată de a suporta financiar costul unei săptămâni de vacanță în afara casei.

Acesta este detaliul esențial: un litoral plin într-un weekend sau aeroporturile aglomerate nu contrazic automat statistica. Ele pot reflecta călătorii concentrate într-un segment de populație cu venituri mai mari, sejururi mai scurte, vizite la rude ori decizii luate cu efort financiar considerabil. Cifra Eurostat arată, în schimb, cât de mare este grupul pentru care o vacanță de șapte zile nu intră realist în bugetul anual.

Ce înseamnă, de fapt, cifra de 61,4%

În analiza transmisă pe 24 august, ANAT susține că procentul indică o presiune puternică asupra puterii de cumpărare și o separare tot mai vizibilă între românii care pot călători constant și cei care își gestionează bugetul în regim de supraviețuire. Asociația subliniază că vacanța are efecte dincolo de industria ospitalității: susține transportul, restaurantele, comerțul, activitățile locale și locurile de muncă.

„Vacanța nu trebuie să devină un privilegiu rezervat unei minorități”, a transmis președintele ANAT, Cristian Bărhălescu, în poziția citată de AGERPRES.

Mesajul ANAT nu înseamnă că toți românii au renunțat la drumuri. Înseamnă însă că formula clasică de concediu — șapte nopți, transport, cazare, mese și activități — este inaccesibilă pentru majoritate. Pentru destinațiile interne, efectul poate fi vizibil în durata sejururilor, consumul mai mic de servicii suplimentare și deciziile de rezervare luate foarte târziu.

În același timp, concurența regională este reală. Bulgaria, Grecia și Turcia rămân opțiuni urmărite de românii care compară pachete complete, accesul la plajă, mesele incluse și transportul. Înainte de a alege destinația, călătorii pot compara separat costurile de drum, cazare și servicii prin Travelistul Portal, pentru a evita ca o ofertă aparent ieftină să devină mai costisitoare după adăugarea cheltuielilor obligatorii.

Vacanțe mai scurte, decizii mai târzii

ANAT observă deja schimbarea comportamentului de consum. În locul sejurului de o săptămână, mulți români aleg escapade de patru sau cinci zile, weekenduri prelungite sau city-break-uri. Perioadele de extra-sezon — mai, iunie și septembrie — devin mai importante tocmai fiindcă tarifele pot fi mai joase decât în vârful verii.

Există însă o tensiune între două strategii. Rezervarea timpurie poate oferi predictibilitate și, potrivit ANAT, reduceri promovate de până la 30-40% în anumite programe de early booking. Pe de altă parte, nesiguranța financiară îi face pe mulți turiști să aștepte ofertele last minute, cu riscul unei selecții mai mici de camere, zboruri sau intervale convenabile.

Datele transmise de ANAT în iulie arată și o răcire a pieței interne: numărul sosirilor în structurile de cazare a scăzut cu 6,1% în primele patru luni din 2026 față de aceeași perioadă din 2025, conform informațiilor INS citate de organizație. În aceeași analiză, ANAT a raportat o diminuare de 61,5% a valorii decontărilor voucherelor de vacanță în primele cinci luni din 2026, comparativ cu intervalul similar din 2025. Aceste cifre nu demonstrează singure cauza întregii scăderi, dar arată dimensiunea presiunii resimțite de sector.

Pentru cititori, concluzia practică este că flexibilitatea contează mai mult decât înainte. Un sejur în timpul săptămânii, o destinație aflată la câteva ore de mers sau un pachet care include micul dejun și accesul la facilități poate avea un cost final mai controlabil decât o vacanță construită din rezervări separate. Găsești și mai multe idei utile în ghidul Travelistul despre cum să călătorești mai inteligent și mai ieftin, fără să pleci mai rar.

Turismul intern pierde teren în lupta pentru bugetul familiilor

România are avantajul unor destinații diverse — litoral, munte, stațiuni balneare, sate turistice și orașe istorice —, dar accesibilitatea nu se rezumă la prețul unei nopți de cazare. Combustibilul, taxele de drum, trenurile lente sau rare, parcarea, mesele și activitățile pentru copii pot transforma rapid un weekend într-o cheltuială greu de susținut.

ANAT indică transportul drept una dintre vulnerabilitățile majore ale turismului românesc. Investițiile în autostrăzi, trenuri moderne și conexiuni aeriene eficiente sunt prezentate de asociație ca soluții care ar putea reduce costul deplasării și ar lăsa mai mulți bani pentru cazare, restaurante și experiențe locale. Aceasta este, deocamdată, o solicitare a industriei, nu o măsură nouă adoptată.

Contextul explică și de ce alegerea dintre România și străinătate este făcută tot mai mult printr-un calcul de valoare totală, nu prin patriotism turistic. Travelistul a analizat deja cum turismul intern din România scade, în timp ce românii aleg tot mai mult străinătatea. Pentru o familie cu buget fix, comparația nu se oprește la prețul camerei, ci include serviciile, distanța, timpul petrecut pe drum și predictibilitatea cheltuielilor.

Ce cere ANAT și ce pot face călătorii

ANAT propune menținerea unei TVA reduse pentru HoReCa și agențiile de turism, predictibilitate fiscală, extinderea voucherelor de vacanță către sectorul privat prin facilități pentru angajatori, prelungirea sezonului prin evenimente și investiții în wellness și infrastructură. Sunt propuneri ale organizației și ale patronatelor din turism, nu decizii confirmate ale autorităților.

Pe termen scurt, familiile nu pot rezolva problema structurală a puterii de cumpărare, dar pot reduce riscul de depășire a bugetului prin câteva decizii simple:

• stabilirea unui buget total înainte de alegerea destinației, inclusiv transport, mese și cheltuieli locale;
• compararea sejururilor de cinci nopți cu cele de șapte nopți, fără a transforma automat o vacanță mai scurtă într-un eșec;
• verificarea tarifelor din extra-sezon și a plecărilor în zilele de mijloc ale săptămânii;
• alegerea pachetelor cu servicii incluse atunci când costurile separate ar fi greu de controlat;
• rezervarea doar după citirea condițiilor de anulare și a costurilor care nu apar în prețul inițial.

În final, vacanța devine un lux nu pentru că românii ar fi renunțat la dorința de a descoperi locuri noi, ci pentru că bugetul disponibil decide tot mai des durata, sezonul și chiar posibilitatea plecării. Datele Eurostat și avertismentul ANAT pun în discuție nu doar viitorul industriei, ci și accesul real al familiilor la timp de odihnă, mobilitate și experiențe în afara rutinei zilnice.